- Ziarul românilor-americani editat la Chicago – ISSN 1556-1135
Calitate!
Unicul ziar româno-american
tipărit integral pe hârtie cerată!
Grafică şi paginaţie atractivă.
Cantitate!
Ziarul românesc cu cel mai mare tiraj
din SUA - distribuit gratuit in 28 de state!
Din Editia Tiparita:
Ultima Editie Tiparita:
RomanianTribune - Prima Pagina - Editia 226
Newsletter:
Pentru a primi versiunea electronica a ziarului, introdu adresa de e-mail aici:
Aboneaza-te

Doamne schimba-mi atitudinea (Pana nu e prea tarziu) - [10]

Fragment din cartea cu acelasi titlu publicata in limba romana de editura Majesty Press din Arad, Romania

(Continuare din numarul trecut)

Aspectul ultim al lacomiei este a dori lucruri bune, insa intr-o masura gresita. Sa luam exemplul banilor. Banii nu sunt rai in sine; ei sunt o parte absolut esentiala a vietii. Pavel i-a spus lui Timotei ca daca cineva nu se ingrijeste de cei din casa lui - adica de toti cei din familia lui largita care au o nevoie - daca un sot, de exemplu, nu face tot ce ii sta in putere sa se ingrijeasca de nevoile materiale ale celor din casa lui, „s-a lepadat de credinta si este mai rau decat un necredincios" (l Timotei 5:8). A purta de grija altora implica nevoia de a castiga bani, insa ne aseaza si in calea pericolului de a nu sti cand sa ne oprim. Cand imi doresc mai multi bani decat am nevoie pentru a purta de grija familiei mele, aceasta este lacomie. Poate gandesc ca mai multi bani ma vor face mai fericit, insa voi afla in curand ca nu este asa. Mai mult din orice lucru, in afara de Dumnezeu, nu va reusi niciodata sa satisfaca acea dorinta de implinire pe care El a asezat-o in tine si in mine. Pentru a recapitula: lacomia este a dori lucruri gresite, a dori lucruri bune din motive gresite, la momentul nepotrivit sau intr-o masura nepotrivita.

OBSTACOLUL...

De-a lungul anilor in care am predicat poporului lui Dumnezeu, mai ales in America de Nord, am invatat ca lacomia are o fortareata puternica in viata oamenilor. De fapt, nu numai ca ne aflam in robia lacomiei, insa nu dorim sub nici o forma sa recunoastem starea in care suntem. Din acest motiv, te provoc sa iti deschizi inima complet. Fii dispus sa te conformezi Cuvantului lui Dumnezeu, pe masura ce inaintam in studiul biblic asupra lacomiei. Este posibil ca dorinta dupa bucurie si binecuvantare deplina in viata ta, care te-a motivat sa citesti pana acum, sa fie pusa la incercare de aspectul acesta, al lacomiei,? Sa deschidem impreuna Cuvantul lui Dumnezeu si sa-I permitem sa lucreze in noi dupa voia Lui.

...SI TREI ACTE SCURTE

Aceste evenimente inregistrate in Numeri 11:4-35 pot fi impartite in trei acte scurte, ca intr-o piesa de teatru. Intre aceste acte, gasim mici modificari ale subiectului, ca niste punti. Apoi, actiunea se intoarce la desfasurarea actiunii.

ACTUL I: CEDAREA IN FATA LACOMIEI SI DE CE URASTE DUMNEZEU ATITUDINEA ACEASTA (NUMERI 11:4-10)

Am numit primul act „Cedarea in fata lacomiei si de ce uraste Dumnezeu atitudinea aceasta". Trei aspecte din textul biblic justifica acest titlu. Iata primul aspect: Lacomia devine pacat atunci cand cedam in fata ei.

Sa citim Numeri 11.4: „Amestecatura de oameni care se afla in mijlocul lor a inceput sa pofteasca; asa ca si copiii lui Israel au, inceput sa planga si sa zica: Cine ne va da carne sa mancam?" (traducerea NKJV)

(Cornilescu traduce termenul „amestecatura de oameni" cu „adunatura" – n.tr.)

Termenul se refera la cei care legasera casatorii cu egiptenii. Observati ca legaturile de casatorie interrasiale nu sunt nicaieri interzise in Biblie. Casatoria intre oameni de rase diferite nu este niciodata condamnata in Biblie. Ceea ce este condamnat in Biblie este casatoria celor de credinte diferite. Asa ca „amestecatura de oameni" din Numeri 11:4 se refera la inchinatorii idolatri care se casatorisera cu inchinatorii singurului Dumnezeu adevarat. Mereu si mereu Scriptura avertizeaza ca aceste doua lucruri nu sunt compatibile.

Aceasta „amestecatura de oameni" (daca ai Biblia deschisa, poti sublinia cuvintele care urmeaza) „a inceput sa pofteasca". Versiunea biblica NASB spune ca „aveau dorinte lacome". Ceea ce vrea aceasta fraza sa spuna in mod literal este ca ei de fapt „nutreau o pofta". Incepusera sa caute altceva care sa-i faca fericiti. Voiau sa aiba altceva decat ceea ce aveau deja. Uneori ma indrept cu aceasta atitudine spre frigider. Nu mi-e foame, dar nici nu sunt multumit. Caut ceva care sa-mi atraga atentia. Aceasta atitudine are un impact negativ asupra dietei, insa este cu totul devastatoare cand este vorba despre viata noastra. Observam peisajul optiunilor noastre comportamentale, cautam ceva care sa ne faca mai fericiti decat suntem la un moment dat.

Tuturor ne vin in minte dorinte. As putea sa iti poruncesc: „Sa nu-i permiti vreunei dorinte sa isi faca loc in mintea ta." Acesta ar fi un truc nemilos. In secunda imediat urmatoare ai incepe sa te gandesti la lucrurile pe care doresti sa le ai sau sa le experimentezi. Este practic imposibil sa nu iti doresti lucruri, experiente sau situatii. Asa ca, adesea oamenii intreaba: „Cand devine dorinta pacat? Cand devine un gand sau o dorinta pacat?"

Barbatii spun adesea: „Vad o femeie frumoasa si imi vine in minte o dorinta; cand devine privirea pacat?" Sau „Ma aflu intr-un mall in care se gaseste ultima tehnologie si tocmai am intrat in magazinul meu preferat. In portmoneul meu se afla macar o carte de credit care nu a fost inca prapadita. Ma gandesc sa cumpar ceva pentru care stiu ca nu am banii necesari. De fapt, nici nu am nevoie de respectivul obiect. Insa ma gandesc totusi sa-l cumpar. Cand devine lacomia pacat? Este un pacat sa te gandesti? Cand devine gandirea pacat? Iata raspunsul:

Lacomia devine pacat atunci cand cedam.

Cedarea este pacat. Prin pacat, ma refer la un pacat al actiunii. Bineinteles, si atitudinile grestie sunt pacatoase. Aceasta este tema cartii noastre.

Biblia ne invata ca desi suntem credinciosi, avem totusi doua firi (vezi Romani 7). Exista vechea latura care vrea sa pacatuiasca pentru propia satisfactie si exista firea noua pe care o primim cand ne nastem din nou (2 Corinteni 5:1.7), care vrea sa traiasca corect si sa-I fie placuta lui Dumnezeu. Ca doua masini ce se apropie de aceeasi intersectie in acelasi timp, cele doua firi ale noastre se gasesc adesea pe punctul de a se lovi una de cealalta. Galateni 5:17 spune ca firile noastre se lupta una cu cealalta, insa pana la urma una cedeaza. Firea noastra cea noua ne indeamna sa facem ce este bine, in timp ce firea cea veche ne someaza sa alegem raul. Cand ne supunem cererilor lacome ale firii vechi si cedam, trecem de la atitudinea pacatoasa la actiunea pacatoasa.

Sa ne intoarcem la Numeri 11:4: „Amestecatura de oameni care se afla in mijlocul lor a cedat unei pofte puternice." Ei au cedat in fata dorintelor lor. Romani 8:5 spune: „Cei ce traiesc dupa indemnurile firii pamantesti umbla dupa lucrurile firii pamantesti, insa cei ce traiesc dupa indemnurile Duhului umbla dupa lucrurile Duhului." Stai in fata frigiderului. Stii ca nu este bine sa mananci acea felie de tort cu ciocolata. Apoi o vezi, o privesti, o doresti; totusi pana acum nu ai pacatuit. Scoti tortul din figider si il asezi pe masa. Esti pe muchie. Scoti un cutit, avand in minte o intentie clara, tai o felie mai mare decat ai avea nevoie si incepi sa mananci – s-a sfarsit. Lupta este incheiata. Ai cedat. Insist asupra acestei diferente, deoarece oamenii simt atat de multa vinovatie inutila din cauza dorintelor gresite. Constienta clara a puterii de atractie a pacatului nu este pacat. Cand cedam, inseamna ca am ignorat semnele de avertizare. Cedarea in fata, lacomiei, iata ce uraste Dumnezeu. Lacomia devine pacat manifestat cand cedam.

„De ce oare cedeaza oamenii? Intrebi tu. „Eu nu vreau sa cedez." Daca doresti serios, urmatorul principiu iti va fi de mare ajutor.

Cand staruim in dorinta, cedarea este numai o chestiune de timp.

Cand staruiesti intr-o dorinta, cand iti concentrezi atentia asupra acelui lucru pe care il doresti, te agati cu unghiile de marginea prapastiei.

Observati ca israelitii au cedat lacomiei continue. Mai intai, ei au adresat o intrebare, in versetul 4: „Cine ne va da carne sa mancam?" Apoi au inceput sa staruie in dorinta lor. „Ne aduceam aminte de pestii pe care ii mancam in Egipt si care nu ne costau nimic, de castraveti si de pepeni." (versetul 5) „O, pestii. Ne amintim de pesti." Iata-i ajunsi in mijlocul pustiei, unde Dumnezeu ii hranea cu mana. „O, pestii! Si castravetii! Nici nu am mai vazut castraveti ca aceia! Mari si gustosi, gramezi de castraveti - incredibil! Si pepenii! Mii de pepeni, mai multi decat am fi putut manca vreodata! Si prazul si ceapa si usturoiul" - ei, in privinta asta prefer sa nu insist prea mult.

Observati, modul in care lacomia amplifica placerea. Cand poftesti ceva, incepi sa vezi lucrul acela ca fiind mai atractiv si mai accesibil decat este in realitate, pentru ca ti-1 doresti. Te convingi ca poti plati pentru el. Abuz de mancare? Promiti ca maine tii regim. Fumat? „Cunosc o multime de oameni, care au fumat cincizeci de ani si sunt perfect sanatosi." Gasesti scuze pentru a obtine ceea ce iti doresti. Lacomia amplifica dorinta, in timp ce ignora pericolul.

Este improbabil ca in Egipt, unde fusesera sclavi, copiii lui Israel sa fi avut pepeni si castraveti la discretie. Ei aveau o memorie selectiva! Pestii, castravetii, pepenii, prazul, ceapa si usturoiul se gaseau intr-adevar in Egipt, insa nu erau pentru copiii lui Israel. Daca le cadea privirea pe un castravete sau pe vreo alta leguma proaspata si grozava, aceasta nu le era destinata lor. Ei erau sclavi si erau tratati cu cea mai asprime. Nu aveau parte de bufet suedez in fiecare seara; aceasta este o certitudine. Aveau o dieta dezechilibrata. Dar, pe masura ce staruiau asupra trecutului, memoria lor devenea din ce in ce mai selectiva.

In aceasta privinta, suntem exact ca si copiii lui Israel. Ne este imposibil sa ne concentram asupra unui lucru pe care-l dorim pentru o anumita perioada de timp fara sa ajungem la a scuza dorinta si la a gasi o metoda prin care sa obtinem ceea ce ravnim, facand pacatul mai atractiv si mai accesibil decat este in realitate. Cand staruim intr-o dorinta pacatoasa, cedarea este numai o chestine de timp. A starui intr-o dorinta pacatoasa este similar cu a privi numaratoarea inversa de dinaintea lansarii unei navete spatiale – este numai o chestiune de timp. Asa, ca daca staruiesii intr-o dorinta, poti fixa ceasul; pentru tine, cedarea este numai o chestiune de timp. Da, experienta unei vieti in pustie bate la usa.

(Continuare in numarul viitor)

Trimite acest articol pe e-mail Tipareste acest articol
Cautare:
Gaseste un cuvant cheie folosind aceasta optiune:
Cauta in site
Ultimele Stiri de la
inchiderea editiei tiparite
Pagina Principala | Despre Ziar | Publicitate | Programare Editii | Distributie | Abonamente | Redactie | Contact | Sponsori
© www.RomanianTribune.net